De ce oare totul e asa de.ROSU in jurul meu? Parca nu mai sunt pe
pamant...aici domneste un aer greu si insuportabil. in jurul meu vad
doar stele. totul arata ca o pictua a unui copil din clasa intai.am
impresia ca sunt PE MARTE!
tot plimbandu-ma pe aici, zaresc o umbra. o umbra de om parca...dar nu e
om! ma cuprind fiori reci si ametesc. dintr-o data din umbra apare un
locuitor a acelei planete. e un martian. il studiez si ma uit fix la el.
are ochii mari si albastri, pielea ii e verde fosforescent. dintr-o
data a ridicat o mana. eu m-am speria si m-am dat inapoi, dand un tipat
ascutit. martianul, a inceput sa rada de mine, desi era si el destul de
derutat. am ras si eu si apoi a zis ceva, habar nu am ce, pentru ca nu
l-am inteles, si m-a condus intr-un loc minunat unde cresteau plante
rosii si roz si unde erau mai multi martieni. din cate am vazut, jucau
un fel de ping-pong si m-au invitat si pe mine sa joc. am luat o paleta
si am jucat. am pierdut cateva mingi, care nu stiu unde au aterziat, dar
la fiecare minge pierduta cadea cate o stea si martienii radeau in
hohote.
am jucat si carti cu ei si fotbal si ne-am distrat. dar tot nu intelegeam cum de am ajuns chiar PE MARTE.
Driiiing-Driiiiiiiing! Ce e zgomotul acesta asurzitor?
OF...desteptatorul! este ora 7:00. trebuie sa merg la scoala...deci asa
am ajuns pe marte! am visat!
si era asa de frumos pe marte...as fi ramas acolo daca nu ma trezeam!
