Răspuns:
treponema pallidum, rugina viței-de-vie, Giardia intestinalis Trichinela vaginalis, tenii, cilindrici, limbric, anelide, lipitoarea
Răspuns:fungi : Clasa I: Phycomycota
Clasa II: Eumycota
Subclasa 1: Ascomycota
Secția a: Protoascomycetes sin. Saccharomycetales
Secția b: Euascomycetes (Plectascales, Pseudosphaeriales, Sphaeriales, Pezizales)
Subclasa 1: Basidiomycota
Secția a: Holobasidiomycetes
Secția b: Phragmobasidiomycetes sin. Heterobasidiomycetes (Uredinales, Ustilaginales)
Explicație:Heterotrofe parazite
Organismele vegetale heterotrofe parazite utilizeaza in nutritia lor substante organice din fiintele vii, pe care le imbolnavesc si, uneori, chiar le omoara. Dintre aceste plante, cei mai multi reprezentanti apartin filumului Fungi. Ei sunt agentii micozelor animalelor si ai bolilor criptogamice ale plantelor superioare. Parazitismul este caracteristic inca unui mare numar de bacterii si unor plante superioare. Bolile produse de catre bacteriile parazite poarta denumirea de bacterioze.
In functie de natura lor, ciupercile parazite ataca plantele gazda cu o virulenta si o agresivitate ce depind de capacitatea lor de a secreta enzime si toxine.
Enzimele produse de acesti agenti fitopatogeni se impart in doua categorii:
▪ Exoenzimele - sunt eliminate din celulele plantelor parazite si le permit, in primul rand, sa-si croiasca drum in tesuturile plantelor gazda, unde descompun diferitele substante organice, pe care le utilizeaza ca sursa de carbon in nutritie. Din aceasta categorie fac parte: celulaza, pectinaza, ligninaza etc.
▪ Endoenzimele - se gasesc in celulele plantelor parazite si participa la realizarea reactiilor caracteristice metabolismului lor celular.
Nanismul - planta gazda ramanand pitica.
Hipertrofia - organul infectat marindu-se mult; de exemplu, carpenul infectat de Taphrina carpini se ramifica mult, formand asa-numitele 'maturi de vrajitoare'.
FANEROGAMELE PARAZITE - sunt parazite obligate, iar majoritatea speciilor traiesc in regiunile exotice. In tara noastra exista doar cateva specii din genurile: Cuscuta, Orobanche, Lathraea.
Cuscuta (tortelul), din familia Convolvulaceae ( fig. 5.14), este reprezentata prin mai multe specii si paraziteaza tulpinile de lucerna, trifoi, vita-de-vie, canepa, urzica vie, jales si chiar graminee.
Cuscuta parazita pe tulpinile plantei gazda (d. Andronache, 2006)
Orobanche (lupoaia) face parte din familia Orobanchaceae si este reprezentata, de asemenea, prin mai multe specii ce paraziteaza pe radacinile de trifoi, lucerna, floarea soarelui, canepa, bob, mazare si alte plante erbacee .
Lathraea squamaria, din familia Scrophulariaceae, este cunoscuta sub denumirea populara de 'muma padurii', parazitand pe radacinile unor foioase - stejar, fag, plop, alun, arin .
Orobanche sp. (d. Andronache, 2006)
- Lathraea squamaria (d. Andronache, 2006)
- Rafflesia arnoldi (d. http//)
