Răspuns :
Răspuns:
Crăciunul la români este o importantă sărbătoare religioasă. În satele românești, unde
tradiția se mai păstrează femeile și bărbații încep pregătirile cu mult timp înainte de această
sărbătoare. Bărbații își fac ordine în curte, curăță grajdurile (locurile unde adăpostesc
animalele), iar femeile își curăță casele și pregătesc mâncare tradițională specifică acestei
sărbători: cozonaci, colaci, sarmale și alte bunătăți românești.
Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25, 26 și 27 decembrie. În Ajunul acestei
sărbători (seara dinaintea zilei de 25) în toate satele din țară începe colindatul. Acesta este cel
mai important obicei românesc de Crăciun, grupuri de copii, băieți și fete, femei și bărbați
merg din casă în casă și duc vestea Nașterii Mântuitorului prin colindele lor (cântece
specifice de Crăciun, care conțin acest mesaj), după ce colindă, ei sunt răsplătiți la fiecare
casă cu diferite bunătăți. Colindătorii sunt primiți cu bucurie deoarece se spune că ei aduc
sănătate și un an prosper, apoi sunt recompensați cu nuci, mere, colaci și, mai recent, bani.
În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la
fiecare casă, iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit (ospătat, servit cu bunătăți), să
continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile
rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile
de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post culinar
și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului, timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de
Crăciun.
În Ajun de Crăciun există obiceiul de a se împodobi în casă sau în curte un brad cu
diferite globuri, cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane. În aceste zile sfinte
– 25, 26 și 27 decembrie – se respectă tradiții vechi de sute de ani. Colindatul este unul dintre
aceste obiceiuri. Atât grupuri de copii, cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să
colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă „O ce veste minunată”,
o melodie foarte veche și foarte populară în popor, cât și „O brad frumos”. Totodată
colindătorii sunt serviți cu produse alimentare (colaci făcuți în casă) sau bani. Persoanele de
origine slave din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt
Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc, ortodox.
Toți colindătorii, indiferent de vârstă, primesc un colac – ce simbolizează soarele; de
asemenea ei primesc mere și nuci. În ziua de Crăciun nu se spală rufele și nu se dă nimic de
împrumut; animalele din ogradă primesc mâncare din belșug; se spune că dacă animalele se
culcă pe partea stângă atunci iarna va fi lungă și geroasă.
Și în zona Moldovei, Crăciunul este o sărbătoare importantă. Toate activitățile ce au
loc în ziua Ajunului sunt de fapt un ritual pentru protecția animalelor, a livezilor și a
gospodăriei: femeile fac curat în toată casa și pregătesc colaci, iar bărbații au grijă să
înapoieze orice lucru luat cu împrumut. Tot în această zi, femeile coc un colac de forma cifrei
8, care în primăvară urmează să fie afumat și pus între coarnele boilor ce ară pământul. În
Ajun, femeile pregătesc masa de Crăciun, care trebuie să conțină vreo 12 feluri de mâncare,
multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte