În mai multe cazuri în limba engleză , literele consoane pot fi tăcute, cum ar fi litera B după M (ca în cuvântul „prost”), litera K înainte de N („știu”) și literele B și P înainte de T („datorie” și „chitanță”). Când apare o consoană dublă într-un cuvânt, de obicei se sună doar una dintre cele două consoane (ca în „minge” sau „vară”).
