Răspuns:
cred ca fragmentul autoarei este mai interesant pentru ca ea este specializata in acest domeniu.
Explicație:fragmenutl scris de mine
Eu care nu părăsisem niciodată casa mare si veche in care ma născusem m-am trezit de unul singur pe aleea din grădina. Tocmai fusesem alungat de Maria, fetița în cameră căreia locuisem. Iar acum nu stiam încotro sa ma îndrept. Era toamna si, deșii soarele nu mai incalzea cu putere, lumina lui ma orbea. Asa am descoperit ca preferam întunericul de pe raftul cu multe cărți, unde imi țeseam de obicei pânza "Da, trebuie mai întâi să găsesc un cotlon întunecat unde sa ma pot gândi în liniște la ce-i de facut!". Cu alte cuvinte, voiam să trag un pui de somn, fiindcă atunci cand păianjenii isi propun sa se gândească pe îndelete la ceva sau sa rezolve o problemă importantă, adorm si trag la aghioase câteva ore, uneori sforăind ușurel. Însă un cotlon întunecat nu se vedea nicăieri, peste tot era doar lumina, soarele acela nesuferit strălucea pe cer, fără să se sinchisească de necazurile mele.
Dintr-o dată am auzit...
sper ca te-am ajutat:<3
