Eu și clasa mea, într-o zi însorită de primăvară, mergeam in excursie la biblioteca orășenească. Eu pentru că am mai fost acolo, le-am povestit colegilor cum este: că sunt mulți persusi, o grămadă de încăperi cu cărți, și multe picturi, mai i ales arta kwilling.Este foarte populara. Le-am mai povestit cologilor că acolo sunt multe bibliotecare drăguțe!!
Cand am ajuns la bibliotecă, bibliotecarele, când au văzut copilașii, au început să vina pe la ei, să-i mângâie, sa vorbească cu ei. Eu le-am arătat cologilor mai spusele mele. Evident că pe la început nu le-a venit să creadă, apoi încete încet au înțeles. Fiecare a împrumutat o carte, că drag le este cu cititul colegilor mei... Eu am împrumutat doua.
A venit momentul sa plecam. Doamnele bibliotecare ne-au făcut o scurta prezentare a bibliotecii.
Clasa mea pleca încet, cu pași greoi...Triști, că nu mai stăteau Acolo. Eu eram vesela.Imi ziceam in cap,,Ne mai vedem săptămână viitoare, draga mea bibliotecă!!!"
