Răspuns :

Răspuns:

În biologia celulară, nucleul (din limba latină nucleus, însemnând miez) este un organit celular înconjurat de o membrană dublă întâlnit la celulele eucariote. El conține cea mai mare parte din materialul genetic, aranjat sub forma mai multor molecule de ADN împreună cu o mare varietate de proteine, precum histonele, care ajută la formarea cromozomilor. Genele din interiorul acestor cromozomi reprezintă genomul nuclear. Funcția nucleului este aceea de a menține integritatea acestor gene și de a controla activitățile celulei prin reglarea exprimării genetice. Așadar, se poate spune că nucleul este cel care controlează celula. Componentele nucleului sunt: învelișul nuclear (anvelopa nucleară) format din două membrane nucleare (cea externă având pori), nucleoplasma (citoplasma nucleului sau carioplasma) alcătuită dintr-o parte solidă numită cromatină și o parte lichidă numită cariolimfă, nucleol (poate fi unul singur sau pot fi mai mulți). Nucleul are dimensiuni de 10-40 µm, în funcție de dimensiunile celulei.

Este delimitat de 2 membrane cu pori. Porii permit exportarea ARN ribozomal și ARN mesager.

Celule fara nucleu: Eritrocitele mamiferelor adulte și vasele conducătoare liberiene. Celule binucleate: bicelulele hepatice; Celule polinucleate: fibra musculară striată.

Nucleul conține informația întregii celule, informație codificata în ADN. În faza de sinteză a ciclului celular, are loc dublarea întregii cantități de ADN, aceasta fiind necesară obținerii celulelor fiice în urma diviziunii. ADN-ul controlează și coordonează activitatea celulei.

În nucleu se află: Nucleoplasma, alcătuită din:

Cromatină (parte solidă; în timpul diviziunii celulare cromatina se condensează și rezultă cromozomii);

Cariolimfă (parte lichidă);

Ioni, proteine fibrilare, apă.

Nucleolii

Nu au membrană, sunt rotunzi și se află în nucleoplasmă;

Nu pot fi observați la microscopul optic;

În interfaza ciclului celular se colorează mai intens deoarece au conținut ridicat de acizi nucleici;

Au rol în sinteza ribozomilor;

Sunt alcătuiți din ADN și ARN;

În nucleu pot fi unul sau mai mulți nucleoli;

Volumul și numărul lor variază în funcție de:

starea fiziologică a celulei și numărul perechilor de cromozomi satelit;

condițiile de mediu;

intensitatea sintezei proteice.

Cromatina

Cromatina este formată din ADN ce înconjoară proteinele cu ajutorul histonelor (alcătuit din aminoacizi bazici: Arg, Lys). Histonele formează structuri discoidale în jurul cărora se înfășoară ADN-ul. Aceste structuri formează nucleosomi;

Are forma unui șirag de perle o-o-o-o-o-o-o;

Subunitățile structurale se numesc NUCLEOSOMI (proteine înfășurate în inele de ADN);

Este de două tipuri: eucromatină și heterocromatină;

Eucromatina are regiuni laxe, iar heterecromatina nu are regiuni laxe;

Eucromatina are secvențe nerepetitive de ADN; heterocromatina are secvențe repetitive de ADN;

Eucromatina se colorează normal; heterocromatina se colorează intens;

Eucromatina are ciclu tipic de condensare; heterocromatina are ciclu atipic de condensare;

Eucromatina prezintă gene active; heterocromatina prezintă gene inactive;

La microscopul optic, cromatina apare formată din fibre nucleosomale formate din nucleosomi legați între ei prin ADN linker;

Un nucleosom este alcătuit din: miez proteic (format din proteine histonice), inele de ADN;

Din cromatină, prin fragmentare, spiralizare și condensare, la începutul diviziunii celulare, se individualizează cromozomii.

Cromozomii

Sunt corpusculi colorați condensați;

La procariote, există un singur cromozom și este reprezentat de o moleculă de ADN circular dublu catenar (cromozomul bacterian, nucleoid sau genofor);

La eucariote numărul cromozomilor variază de la o specie la alta și sunt alcătuiți din ADN liniar;

Cromozomii eucariotelor pot fi monocromatidici (au o singură moleculă de ADN = 2 catene/2 cromoneme) sau bicromatidici (au două molecule de ADN = 4 catene/4 cromoneme);

Cromozomul monocromatidic sau bicromatidic prezintă o constricție primară (un fel de gâtuitură) numită centromer; de asemenea unii pot prezenta și constricție secundară;

Din punct de vedere chimic, cromozomii pot conține ADN, apa, ioni de Ca și Mg, lipide, proteine histonice, proteine nonhistonice.

Explicație: