Răspuns:
Platanos
de doina ruști
am crezut inițial că făcea parte dintr-o familie dsus pusă,poateniste oameni distinși care se trăgeau din prinți străvechi ori măcar din cine știe ce înalți funcționari,genul de indivizi care călătoresc mult,locuiesc prin case mari ,pline de cărți și de lucruri frumoase.cei din familii de astea îți sar in ochii,nu pentru că ar fi îmbrăcați mai luxos ,ci pentru felul îngaduitor în care ți vorbesc.se uita la tine,zâmbind,gata să-ți între în voie și ,cu toate astea ,te simți că și cum ți sa făcut o favoare.el era un astfel de tip ,luminant de acea clemata interioară,care te preface pe loc într-o pisica prinsă în ploaie.
în dimineața de aprilie ,mi-l amintesc ,stătea înfoiat lângă chioșc,destul de înalt pentru varsă lui,poate și din cauza sacoului,cărei ridica umerii.
- ce făceți acolo,mea întrebat el ,cu o voca încântătoare,nu cumva vorbiți despre bila de aur?
într-un prim moment n răspuns nimeni .eram derutați.inteleseram la ce se referă ,cu toate că nimeanui nu-i trecuse prin minte să-i spună așa.dincolo de rău se vedea,într-adevăr,o minge strălucitoare,era acolo acolo de dinainte de venirea noastră,mare și tot atât de misterioasă cum e luna
nu cred că cineva își pusese prea multe întrebări despre ea.era acolo și gata.totusi,în dimineațacu pricina ,remarcasem ca acel glob își schimbase oare cum nuanță : acumbatea într-un auriu violet,ca și cum cineva ar fi suflat peste el o boare subțire ,de liliac.
- au vopsito ieri,ne-am lămurit el,cu aceleași voce jovială,că și cum era de la sine înțeleas ca toate mingile aurii pot fi vopsite.
o tăcere lungă și incomodă a crescut de la el până în creierul nostru.si ce-am fi putu să spunem,când până atunci singurul lucru vopsit pe carel văzuseram era chioșcul.cati îl vopseau periodic -fusese mov,apoi galben,iar de câteva săptămâni era alb
toți ochi stăteau pe noul venit ,care mi se părea cea mai enigmatica ființă din câte văzusem,iar vio rămăsese ,cum alese fetele,se uită la el cum nu mai priviseră pe nimeni,cu o admirație evidență.isi dăduse seama,dar,în ciuda bandajului,nu era îngâmfat,cred și eu :când ești popular îți dă mâna și faci modestului !
