a) ( -1 ; 4)
- f (-1) = 3 × ( -1) - 1
- f (-1) = - 4 => nu aparține
b) (-1 ; - 4)
- f ( - 1) = - 4 => aparține
c) (0 ; 1)
- f (0) = 0 - 1 = 1 => aparține
d) ( - 1; 2)
- f (-1) = - 3 - 1 = - 4 => nu aparține
deoarece ca unul dintre punctele acelea sa aparțină graficului funcției, el trebuie sa verifice ecuația f (x) = y unde x si y sunt coordonatele unui oarecare punct X ( x, y)
