Răspuns:
Ștefan Odobleja stabilește ideile de bază ale ciberneticii pe care le prezintă apoi în cea mai importantă lucrare a sa, „Psihologia consonatistă”, apărută în două volume în 1938 și 1939. În primul volum, din 1938, Odobleja evidențiază legile care guvernează psihologia și fiziologia ființelor vii: legea echilibrului, legea reacției (conexiuni inverse), legea reversibilității etc. Zece ani maitârziu, Norbert Wiener le pune în practică. Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramuriile științei, dorind să arate că originile ciberneticii se află în psihologie. Parternitatea și va arăta mai târziu prin lucrarea „Psihologia consonatistă și cibernetică” din 1972.
3. Pila Karpen
În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizației, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcționeze veșnic. Așa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu tmperatură uniformă”, un perpetuum mobil ce generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior. La 56 de ani de la apariția ei, pila încă funcționa și este așezată într-un seif la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.
4. Avionul cu reacție
Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacție inventat în 1910 și care, tot în același an, a fost prezentat la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris. Roșu, fără elice, cu o plăcuță pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble și un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până atunci. În timpul expoziției a avut loc și primul zbor cu un avion echipat cu motor cu reacție datorită demonstrației accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul avionului, acesta și-a luat zborul și a aterizat forțat din cauza că Henri a pierdut controlul. În timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice, dar și în domeniul medicinei, la crerea inimii artificiale.
Explicație:
Sper că te-am ajutat
