Răspuns:
Într-o dumincă ieşind cu prietenii la o plimbare la marginea unei păduri, ne mai prinzând semnal, sfătuindu-ne, am decis să înaintăm, îndepărtându-ne de pădure, dar de fapt, în realitate, afundându-ne mai mult în ea, fără să realizăm. Eu, observând că ceva nu este în regulă, i-am anunțat pe prietenii mei, Ana și Bogdan, spunându-le că nu cred că ne îndepărtăm de codru. Ei, înaintând în continuare, fără să mă creadă, s-au oprit brusc. Noi, văzând o căprioară rănită, pe moarte, ne-am repezit la ea să o ajutăm. Asigurându-ne că poate merge, am plecat și într-un final, am descoperit cărarea care ducea la ieșirea din pădure.
A fost o întâmplare ciudată, dar ne-am bucurat că am făcut o faptă bună, ajutând căprioara.
