Răspuns:
Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv, o locuțiune substantivală sau un înlocuitor al substantivului – pronume sau numeral.
Atributul răspunde la întrebările: care? ce fel de? al (a, ai, ale) cui? cât (câtă)? câți (câte)? al câtelea? a câta?
Exemple:
- Hainele colorate sunt în dulap. (care haine? colorate, determină un substantiv)
- Noi cei tineri vom schimba România. (care noi? cei tineri, determină un pronume)
- În sală au rămas doi colegi. (câți colegi? doi, determină un numeral)
- Nimeni dintre colegii mei nu a participat la concurs.
- Se apropie de noi o mașină de pompieri. (ce fel de mașină? de pompieri)
- Mașina mamei are pană. (a cui mașină? a mamei)
Complementul este o parte secundară de propoziție care determină un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecție cu funcția de predicat.
Complementul răspunde la întrebările:pe cine? ce?
cui? despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru cine? cu cine? cu ce?
de cine? de ce?
unde? de unde? pe unde? pâna unde? încotro?
când? de când? până când? cât timp?
cum? în ce fel? cât?
din ce cauză? din ce pricină?
în ce scop? cu ce scop?
- Să mergem în camera noastră. (în camera complement, determină verbul să mergem)
- Mașina roșie ca focul este a mea. (ca focul complement, determină adjectivulroșie)
- Mașina merge mai repede decât trenul. (decât trenul complement, determină adverbul mai repede)
- Hai la masă. (la masă complement, determină interjecția hai)
Complementele care determină un adjectiv sunt precedate de prepoziții sau de adverbe de comparație (cât, ca, decât).
Complementele care determină un adverb se exprimă prin adverbe (așa, cam, destul, destul de) sau substantive ori pronume precedate de adverbe de comparație (cât, ca, decât).
