Mama pentru mine si cred ca pentru toti copii lumii este cea mai draga fiinta deoarece de mica fiind m-a ajutat sa fac primii pasi sa imi rostesc numele, sa mananc, m-a ajutat spunandu-mi ca trebuie sa ma mai descurc si singura in unele cazuri, pentru ca ea nu va fi tot timpul alaturi de mine.
Eu fiind mica o vad pe mama, de aici de jos de la inaltimea mea, mare, ca statura dar comparand-o cu femei,de la distanta mi-am dat seama ca statura ei este medie.
Uitandu-ma la lumina soarelui care cadea pe chipul mamaei mele am zarit doi ochisori caprui cu privirea calda, si induiosatoare,un par castaniu ca ciocolata si un zambet dulce.
Hainele viu colorate ii acopera corpul facand-o vesela.
Graiul ei dulce ma alina de fiecare data cand sunt obosita sau trista.
Mersul ei drept si incet ma face sa imi explic felul ei de a fi:energica si atenta la detalii.
Mama mea este blanda,ma intelege, si ma ajuta sa inteleg unele lucruri.Cand fac unele pozne se supara si tipa un pic, dar e si normal acest lucru deoarece eu am gresit, si nu pot sa o acuz, ca a tipat pur si simplu la mine.
Nu pot sa scriu o anumita intamplare din viata mea cand mama a fost buna cu mine,deoarece atunci cand eu fac pozne e buna cu mine,dar sunt si unele exceptii: de exemplu, atunci cand eram mica mama m-a lasat sa fac un lucru pe care mi-l doream foarte mult atunci:sa mananc pentru prima data singura.
Mamei mele ii datorez tot respectul,dragostea si ascultarea mea!
