Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capul tatei
să mă dea undeva la școală. Dar tata spunea
că nu mai are bani de dat pentru mine.
- Omule, dacă nu știi boabă de carte, cum
ai să mă înţelegi?
Dar cât s-au certat mama cu tata din
pricina mea, tot pe a mamei a rămas.
Într-o duminică a venit la noi tatăl mamei,
bunicul meu David Creangă din Pipirig.
Văzând și el cearta între tata și mama din
pricina mea, a zis:
– Lasă, măi Ștefane și Smărănducă, nu vă mai îngrijorati at
am să iau pe nepotul cu mine și am să-l duc la școală la Broste
rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău puțină carte. Nu num
pentru popie, cum gândește Smaranda. Dar cartea îti a
oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult as fi în
Din cărți culegi multă înțelepciune, Ștefane! De selectat 6 verbe
​