POVESTEA PRONUMELUI
A fost o dată ca niciodată un regat mare, foarte mare, care se numea Gramatica. Acest regat avea o grădină frumoasă şi bogată cu mulţi pomi şi multe roade. Grădina aceasta purta numele de PRONUME. Această grădină avea patru pomi care făceau o grămadă de roade şi de care întregul regat avea o grijă deosebită. Aceşti copaci se numeau: PRONUME PERSONAL, PRONUME REFLEXIV, PRONUME POSESIV şi PRONUME DEMONSTRATIV.
Pronumele personal era un copac uscat, pentru ca niciun copil nu vroia sa-i analizeze fructele.
Intr-o zi copacul pronumele personal a murit...
Dar regele Pronume Personal de Politete s-a intristat.
Incat intr-o zi a chemat un cavaler din alt regat sa gaseasca un mod sa il readuca la viata. Cavalerul a calatorit in lume sa gaseasca Ingredientele sa readuca copacul la viata. Si in regatul bomboanelor a gasit cazurile.
Cazurile ii spuse Cavalerului ca functiile sintactice se aflau in palatul dragonilor substantivali din regatul substantiv.
Cavalerul ia daruit Dragonului un cadou la schimbul functiilor sintactice, si a mers si a mers pana a gasit Numarul , persoana, genul si prepozitiile.
Cavalerul s-a intors la castel si a plantat in pamant toate ingredientele, si dupa a crescut copacul "Pronume Personal".
Tot regatul era fericit, si de atunci asa a aparut pronumele personal...Copii au inceput sa il analizeze pana si in zilele noastre...
