Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I a fost domnul Țării Românești în perioada 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394/1395. În timpul domniei lui, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I a fost supranumit şi Mircea cel Mare în istoriografia română, datorită dibăciei sale în orânduirea ţării. Titulatura de Bătrân nu a fost folosită cu sensul termenului din prezent. La mijlocul secolului al XIV-lea cuvântul bătrân era folosit în cancelaria domnească cu sensul de primul şi, întrucât în Ţara Românescă nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Occident, cu cifre romane, s-a apelat la supranumele cel Bătrân, pentru a sublinia faptul că era primul domnitor cu numele Mircea.
[timed-content-client show=”0:10:1000″ hide=”1:0:1000″ display=”div”]Daca vrei sa scriem un text frumos si despre tine, contacteaza-ne aici.[/timed-content-client]
La urcarea pe tron, Mircea cel Bătrân găseşte o ţară aflată în plină ascensiune economică şi politică, datorită chibzuinţei înaintaşilor săi. Acţiunile sale se vor îndrepta spre dezvoltarea economiei, spre întărirea armatei, consolidarea administraţiei şi construirea lăcaşurilor de cult.
Luarea acestor măsuri a ajutat Ţara Românescă să reziste tendinţei de expansiune a Ungariei şi Poloniei până la gurile Dunării. Mircea este domnitorul care a implementat măsuri prin care a întărit economia ţării. Amintim emiterea de monede cu valori potrivite, încurajarea comerţului cu statele vecine prin încheierea de tratate în plan comercial. Totodată, apar noi surse de venit pentru bunăstarea populaţiei prin deschiderea minelor de aramă şi sare, încurajarea creşterii animalelor şi cultivării cerealelor.
În plan administrativ are loc o creştere a funcţionarilor publici, care sunt însărcinaţi cu adunarea impozitelor, după legi clar definite. Mircea cel bătrân ctitoreşte o serie de bieserici pe întregul teritoriu al ţării, creându-se o şcoală de pictură religioasă. În timul reorganizării statale, Mircea cel Bătrân, pentru păstrarea independenţei ţării încheie alianţe cu ţările vecine. În lupta împotriva Imperiului Otoman, păstrează o legătură puternică cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Ca vasal al Ungariei, domnului Ţării Româneşti i s-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraş, Almaş şi Ducatul de Severin.
