Nuvela „La Vulturi !” înfăţişează o pagină zbuciumată din istoria poporului nostru, evenimentele dramatice prezentate petrecându-se pe fundalul Revoluţiei de la 1821.
Acţiunea se petrece într-un cătun de la poalele Culmilor Scripetelui, pe valea Iablanicioarei, într-un cuib de vulturi. Din cele foarte puţine case de aici, cele mai impunătoare sunt casa lui Dănilă şi a ginerelui său, plecat la luptă alături de Tudor Vladimirescu. Bătrânul Dănilă a făcut de trei ori avere şi de trei ori i-au spulberat-o turcii, iar acum s-a retras în munţi, devenind starostele ciobanilor de aici. Soţia lui Ozun, Agripina, este îngrijorată neprimind veşti de la el, dar Dănilă o îmbărbătează şi se bucură la vederea lui Păunaş, fiul Agripinei şi viitorul tuturor.
În ziua aceea senină, bătrânul a urcat la stână, iar satul este învăluit în tăcere şi nemişcare. Agripina vede ca în fiecare zi de casă şi de copiii care se joacă în curte.
Deodată pacea este tulburată şi cade ca un trăsnet vestea năvălirii turcilor. Speriată, Agripina se repede şi îl ia pe Păunaş, ţâşneşte în grădină de unde îi ia şi pe Vlad şi Măriuca şi începe să urce spre stână. Ea alege drumul cel mai anevoios, care pune probleme chiar şi unui bărbat în toată firea. Îşi continuă drumul pe lângă pârâu crezând că numai zgomotul acestuia poate acoperi plânsul copiilor. Agripina este epuizată fizic, dar continuă să urce simţindu-se urmărită de turci. Ajunge în sfârşit în poiana de sub stână, unde îl ascunde pe Păunaş într-o căpiţă cu fân şi pleacă împreună cu ceilalţi doi.
Trezit din gândurile sale de scâncetul Măriucăi, moş Dănilă îi vede pe cei doi nepoţi şi pe mama lor aproape desfigurată.
Aflând de năvălirea turcilor, îi strânge pe ciobani în grabă, o lasă pe Agripina în gria lui Dragomir Ozun şi porneşte în căutarea copilului. La locul indicat de Măriuca găseşte numai scutecele acestuia, pline de sânge, Păunaş fiind răpit şi omorât de vulturi.
Sfâşiat de durere pentru moartea copilului, Dănilă înalţă cerului o rugă jalnică pentru un destin mai bun al neamului său.