Răspuns :

-7 Ianuarie

Desfacerea cetelor de feciori (marcată prin Parada cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului – Făgăraş).

24 ianuarie

Întâlnirea vecinătăţilor în satele din zona Rupea.

Lăsata Secului de Paşti

Roata în flăcări sau Strigarea peste sat se mai păstrează în Şinca Nouă

Fărşang – comunitatea maghiară din Apaţa, Ormeniş

Festivalul Clătitelor

Înainte de intrarea în Postul Paştilor, sătenii din comuna Prejmer organizează Festivalul Clătitelor.

Faschingul este o sărbătoare populară ce marchează trecerea de la iarnă la primavară. Tinerii se plimbă prin sat costumaţi în mire şi mireasă, preot, ţigani şi ţigănci, sperietori, mergând în fruntea unei căruţe în care se află soba pe care se pregătesc clătite. Cu această ocazie, întregul sat este invitat la balul mascat care se organizează în aceeaşi seară.

În ziua de Paști

Împuşcatul cocoşului – în ziua de Paşti, în localitatea Apaţa

Este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi a Paştelui catolic, în comuna Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în secolul al XIV- lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş, locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă împuşcarea cocoşului care i-a trădat. Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Sărbătoarea se încheie cu o masă şi o petrecere la Căminul Cultural.

A doua zi de Paşti

Plugarul, în satele din Ţara Făgăraşului

Duminica după Paşti

Sărbătoarea Junilor din Șcheii Braşovului

Este o tradiţie desfăşurată an de an în duminica după Sfintele Sărbători ale Paştelui, Duminica Tomii. Mai mult decât o manifestare folclorică, Sărbătoarea Junilor este un spectacol ce îmbină elemente de mit, ceremonial şi magie. Cele șapte cete de juni – Tinerii, Bătrânii, Curcanii, Dorobanţii, Braşovechenii, Roşiorii şi Albiorii, defilează călări pe străzile Brașovului într-o impresionantă paradă care atrage anual zeci de mii de turiști.

Rusalii

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Sărbătoarea Mestecenilor la Cristian

24 iunie

Sărbătoarea Sânzienelor la Şirnea

29 iunie

Cununa la Buneşti

Kronenfest la Codlea

20 iulie

Sântilia la Săcele

Este o străveche sărbătoare a ciobanilor săceleni, legată odinioară de celebrarea zeului soarelui şi focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului pastoral, în ziua de Sf. Ilie (20 iulie).

Astăzi, sărbătoarea se desfăşoară în locul cunoscut sub numele de Poiana Angelescu. Această nedeie pastorală era strâns legată de viaţa şi ocupaţia mocanilor săceleni care traversau cu turmele de oi teritorii întinse.

În decursul timpului, Sântilia a asimilat funcţii noi, în special cele legate de schimbul de produse şi de cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriilor.

August

Buzduganul la Drăguş

Nedeia Munţilor are loc la Fundata, la sfârşitul lunii august. Acest eveniment sărbătoreşte întoarcerea păstorilor din munţi, unde au avut grijă pe timpul verii de turmele de oi şi vaci. Aceştia aduc cu ei o mare cantitate de brânză pe care au preparat-o în munţi, iar fermierii sunt bucuroşi să facă schimb cu ei.

Septembrie

Răvăşitul oilor în satele din zona Bran şi Festivalul Naţional al Brânzei şi Pastramei

După ce şi-au petrecut întreaga vară în munţi, păstorii se întorc cu turmele în sat, unde are loc „răvăşitul oilor”. Deşi acest obicei a suferit nenumărate schimbări de-a lungul anilor, s-a păstrat esenţa lui, rămânând un ceremonial simbolic care marchează sfârşitul anului pastoral.

25 octombrie

Focul lui Sumedru în satele din zona Bran

Focul lui Sumedru este o sărbătoare care are loc în noaptea dintre 25 şi 26 octombrie în câteva sate din zona Branului. Cu rădăcini în epoca precreştină, sărbătoarea lui Sumedru constă în simularea morţii unei vechi divinităţi a naturii prin tăierea unui copac şi arderea lui, pentru a crea o reînviere în noaptea de 25 octombrie. Cenuşa, cărbunele fierbinte şi ce a mai rămas în urma rugului funerar sunt luate de către săteni şi folosite pentru fertilizarea grădinilor şi a livezilor.

6 decembrie

Constituirea Cetelor de feciori

25 decembrie

Ridicatul brazilor la Dumbrăviţa

Balul Călușarilor

Balul Călușarilor la Râșnov

Căluşarii reprezintă una din tradiţiile importante ale râşnovenilor, iar steagul cetei a fost moştenit de la Societatea de Lectură Română, fondată în 1896. Cel mai important eveniment al ansamblului, Balul Căluşarilor, are loc, de regulă, în a doua zi de Crăciun, când dansatorii se adună pentru a colinda şi a juca Sârba, Brâul, Fecioreasca sau Căluţul oltenesc, alături bineînţeles de tradiţionalul Dans al Căluşarilor.

°•°Sper ca te-am ajutat!Apropo,daca te cheama Nicolae,Nicoleta,Nicu,etc. La multi ani! :>

7 Ianuarie

Desfacerea cetelor de feciori (marcată prin Parada cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului – Făgăraş).

24 ianuarie

Întâlnirea vecinătăţilor în satele din zona

Lasata secului de Pasti

Roata în flăcări sau Strigarea peste sat se mai păstrează în Şinca Nouă

Fărşang – comunitatea maghiară din Apaţa, Ormeniş

Festivalul Clătitelor
Înainte de intrarea în Postul Paştilor, sătenii din comuna Prejmer organizează Festivalul Clătitelor.
Faschingul este o sărbătoare populară ce marchează trecerea de la iarnă la primavară. Tinerii se plimbă prin sat costumaţi în mire şi mireasă, preot, ţigani şi ţigănci, sperietori, mergând în fruntea unei căruţe în care se află soba pe care se pregătesc clătite. Cu această ocazie, întregul sat este invitat la balul mascat care se organizează în aceeaşi seară.

În ziua de Paști

Împuşcatul cocoşului – în ziua de Paşti, în localitatea Apaţa
Este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi a Paştelui catolic, în comuna Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în secolul al XIV- lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş, locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă împuşcarea cocoşului care i-a trădat. Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Sărbătoarea se încheie cu o masă şi o petrecere la Căminul Cultural.
A doua zi de Paşti

Plugarul, în satele din Ţara Făgăraşului

Duminica după Paşti

Sărbătoarea Junilor din Șcheii Braşovului
Este o tradiţie desfăşurată an de an în duminica după Sfintele Sărbători ale Paştelui, Duminica Tomii. Mai mult decât o manifestare folclorică, Sărbătoarea Junilor este un spectacol ce îmbină elemente de mit, ceremonial şi magie. Cele șapte cete de juni – Tinerii, Bătrânii, Curcanii, Dorobanţii, Braşovechenii, Roşiorii şi Albiorii, defilează călări pe străzile Brașovului într-o impresionantă paradă care atrage anual zeci de mii de turiști.

Rusalii

Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara
Sărbătoarea Mestecenilor la Cristian

24 iunie

Sărbătoarea Sânzienelor la Şirnea

29 iunie

Cununa la Buneşti
Kronenfest la Codlea

20 iulie

Sântilia la Săcele
Este o străveche sărbătoare a ciobanilor săceleni, legată odinioară de celebrarea zeului soarelui şi focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului pastoral, în ziua de Sf. Ilie (20 iulie).
Astăzi, sărbătoarea se desfăşoară în locul cunoscut sub numele de Poiana Angelescu. Această nedeie pastorală era strâns legată de viaţa şi ocupaţia mocanilor săceleni care traversau cu turmele de oi teritorii întinse.
În decursul timpului, Sântilia a asimilat funcţii noi, în special cele legate de schimbul de produse şi de cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriilor.

August

Buzduganul la Drăguş

Nedeia Munţilor are loc la Fundata, la sfârşitul lunii august. Acest eveniment sărbătoreşte întoarcerea păstorilor din munţi, unde au avut grijă pe timpul verii de turmele de oi şi vaci. Aceştia aduc cu ei o mare cantitate de brânză pe care au preparat-o în munţi, iar fermierii sunt bucuroşi să facă schimb cu ei.

Septembrie

Răvăşitul oilor în satele din zona Bran şi Festivalul Naţional al Brânzei şi Pastramei

După ce şi-au petrecut întreaga vară în munţi, păstorii se întorc cu turmele în sat, unde are loc „răvăşitul oilor”. Deşi acest obicei a suferit nenumărate schimbări de-a lungul anilor, s-a păstrat esenţa lui, rămânând un ceremonial simbolic care marchează sfârşitul anului pastoral.

25 octombrie

Focul lui Sumedru în satele din zona Bran

Focul lui Sumedru este o sărbătoare care are loc în noaptea dintre 25 şi 26 octombrie în câteva sate din zona Branului. Cu rădăcini în epoca precreştină, sărbătoarea lui Sumedru constă în simularea morţii unei vechi divinităţi a naturii prin tăierea unui copac şi arderea lui, pentru a crea o reînviere în noaptea de 25 octombrie. Cenuşa, cărbunele fierbinte şi ce a mai rămas în urma rugului funerar sunt luate de către săteni şi folosite pentru fertilizarea grădinilor şi a livezilor.

6 decembrie

Constituirea Cetelor de feciori
25 decembrie

Ridicatul brazilor la Dumbrăviţa

Balul Călușarilor

Balul Călușarilor la Râșnov

Căluşarii reprezintă una din tradiţiile importante ale râşnovenilor, iar steagul cetei a fost moştenit de la Societatea de Lectură Română, fondată în 1896. Cel mai important eveniment al ansamblului, Balul Căluşarilor, are loc, de regulă, în a doua zi de Crăciun, când dansatorii se adună pentru a colinda şi a juca Sârba, Brâul, Fecioreasca sau Căluţul oltenesc, alături bineînţeles de tradiţionalul Dans al Căluşarilor.


Sper ca te am ajutat (am pus c am toate sarbatorile si obiceiurile din Brasov)