Răspuns:
Gramatica limbii romane este foarte complicata, prin multitudinea de reguli si exceptii dupa care se formeaza structura ei. Este foarte greu de inteles si de exprimat
“Pluralul = o mulţime de obiecte de acelaşi fel (oameni, case, lucruri) sau cu mai multe elemente (grămezi, grupuri, colecţii etc.).
Există opoziţii formale marcate prin desinenţe:
masculin: -i (socri, eroi, lupi, taţi, munţi);
&: (arici, pui)
feminin: -e(-i) (case, mâini) – le (stele, sarmale)
neutru: – e (picioare, nume) -uri (tablouri, lucruri, radiouri, taxiuri, atuuri). Există opoziţii formale marcate prin determinare cu articol hotărât (masculin:-i; feminin :-le; neutru:-le (eroii, casele, lucrurile) sau articol hotărât (nişte eroi, case, lucruri).
Mai există opoziţii formale marcate prin acordul determinantului cu substantivul: băieţi frumoşi, două case, lucrurile mele, cărţile citite de mine.
Substantivele care la singular denumesc colectivităţi adică mulţimi cu mai multe elemente se numesc colective: bradet, nucet, porumbişte, stufăriş, stol, popor, clasă etc. Unele substantive au forme duble la singular: călăuz/călăuză, flutur/fluture, şoarec/şoarece, berbec/berbece, poem/poemă; formele au acelaşi înţeles, însă sunt recomandabile (corecte) cele subliniate.
Există substantive care au forme duble la plural: coli/coale, roţi/roate, boli/boale, chibrituri/chibrite, obiceiuri/obiceie. Formele au acelaşi înţeles, una dintre ele fiind învechită sau cu circulaţie mai restrânsă. Unele forme învechite se păstrează în expresii populare sau în proverbe (Câte bordeie, atâtea obiceie. Îi pun beţe în roate. L-a băgat în boale etc.).
Unele substantive au forme multiple la plural, fiecare formă având alt înţeles: cap-capi, capete, capuri; corn-orni, coarne, cornuri, cot-coţi, coate, coturi; curent-curenţi, curente etc.
Câteva substantive, deşi au forme diferite pentru cele două numere, nu implică ideea de număr: tinereţe (s-a dus tinereţea/s-au dus tinereţile), minte (şi-a pierdut mintea/şi-a pirdut minţile).
Pluralul unor substantive exprimă un sens nou nu numai din punct de vedere cantitativ: bunătate/bunătăţi; adevăr/adevăruri, mătase/mătăsuri, argint/arginţi, sare/săruri, lapte/lapţi, zahăr/zaharuri etc.Există substantive defective de număr: au numai singular (defective de plural) sau numai plural (defective de singular). Au numai singular: nume de persoană (Ion, Vasile, Ionescu, Georgescu), toponime (Braşov, Timişoara, Moldova), nume de materii (fier, aur, unt, mazăre), nume de sporturi (fotbal, box), nume de noţiuni abstracte (foame, sete, cinste).
...
Read more
