Răspuns:
La bunici
În vara anului 2018,eu împreună cu familia mea, am decis sa facem un drum spre bunici, căci cel mai liniștit și frumos concediu este alături de ei.
Odată ajunși acolo, începuserăm sa ne îmbrățișăm vreo 10 minute, iar apoi am ieșit afară sa ma joc. M-am plimbat pe străduța mică și frumoasă, amintindu-mi cum o făceam cândva cu prietena mea. Chiar așa, prietena mea! Off! Cum de am putut sa uit de ea? Sigur s-a supărat acum. Mi-am luat repede telefonul și am sunat-o, căci nu puteam sa mai pierd timpul! Văzând ca nu îmi răspunde, mi-am zis: "Sigur ca s-a supărat. Și are dreptate! Tu mergi la bunici, și uiți de prietena ta cea mai bună".
M-am îndreptat spre căsuța ei, cu gândul de a o împăca. Pe drum, am văzut o fetiță care stătea pe jos și striga după ajutor. M-am apropiat încet în spatele ei, ca să nu o sperii, și am întrebat-o cu un glas încet ce s a întâmplat. S-a întors înspre mine, și văzându-i chipul, era prietena mea.
Am luat-o în brațe și am încercat sa o ridic de acolo, căci căzuse în timp ce alerga. Am ridicat-o, apoi am zis sa stam puțin de vorba, deoarece, fiind prietena mea, i-am dus dorul foarte mult.
Se pare ca ea nu era supărată pe mine, ci doar nu mi-a răspuns la telefon pentru ca i s-a spart în timp ce a căzut.
Am lăsat poveștile în urmă, și am pornit spre parc pentru a ne juca împreună.
Pot spune ca a fost o zi cu de toate, căci fiecare dintre noi avea câte o trăire,dar în același timp și frumoasă.
