Explicație:
Tradiţionalismul este un curent cultural, care aşa cum sugerează şi denumirea apără şi promovează tradiţia, concepută ca o însumare a valorilor arhaice, patriarhale ale spiritualităţii românești. Încercarea de conservare a valorilor tradiţionale româneşti s-a regăsit şi în activitatea poporanismului, sămănătorismului şi gândirismului care s-au manifestat în primul sfert al secolului al XX-lea.
În perioada interbelică, direcţia tradiţionalistă s-a regăsit în programul promovat mai ales în reviste cu orientări ideologice distincte cum ar fi „Sămănătorul” (sămănătoriştii se opuneau influenţelor străine, considerate primejdioase pentru cultura naţională), „Viaţa românească” ( în prima etapă avea o orientare poporanistă, adică o simpatie exagerată pentru ţăranul asuprit, iar apoi în a doua etapă o orientare generală în spiritul unei democraţii rurale) , „ Gândirea” ( care aduce ca noutate promovarea în operele literare a credinţei religioase ortodoxe româneşti, care ar fi elementul esenţial de structură a sufletului românesc şi consideră importantă valorificarea miturilor autohtone, a riturilor, şi a credinţelor străvechi prin care pot fi surprinse particularităţile sufletului naţional.)
În spiritul tradiționalismului, principala temă a romanelor lui Sadoveanu este viața satului românesc, prezentând omul simplu ca păstrător al tradițiilor și al obiceiurilor vechi.
Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman tradițional care oferă o imagine amplă şi profundă a vieţii, zugrăveşte modul de viaţă al oamenilor de la munte, unde obiceiurile şi tradiţiile sunt păstratate cu sfinţenie. „Baltagul” este considerat expresia cea mai înaltă a stilului sadovenian și unul dintre cele mai reușite romane din literatura română
