Răspuns :
Răspuns:
"De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor" a fost scrisa spre sfarsitul vietii marelui carturar si a ramas neterminata.
Destinul a facut ca, din ordinul unui domnitor prea batran si temator sa nu-si piarda tronul, capul lui Miron Costin sa cada sub securea calaului; sufletul lui de roman se izbavise insa prin opera pe care o lasase neamului sau.
Titlul complet al lucrarii indica scopul propus de autor: de a stabili adevarul asupra originii moldovenilor (romanilor).
Chiar din capitolul I (in care se face o prezentare a Italiei,), intelegem ca tara din care "au iesit" stramosii (spre a veni in Dacia), este Italia; ideea umanista a descendentei noasjre latine se prefigureaza inca din titlu.
Sub raport compozitional, lucrarea "De neamul moldovenilor... "este alcatuita din sapte capitole in care autorul prezinta geneza poporului roman, de la intaiul "descalecat" al lui Traian, in Dacia. Pentru aceasta, Miron Costin impleteste date din istoria romanilor, cu date despre cucerirea Daciei de catre Traian, oferind argumente arheologice, lingvistice si etnografice in sprijinul tezei originii latine a poporului roman.
"De neamul moldovenilor..." este precedata de o "Predoslovie catre cetitoriu" in care autorul isi expune motivele care l-au determinat sa scrie lucrarea.
Prefata se deschide prin precizarea obiectului cartii, care este "inceputul tarilor acestora" adica nasterea poporului roman. Tot in prima fraza, referindu-se la "neamul" moldovenesc, muntenesc si la romanii din Transilvania, autorul sugereaza unitatea noastra etnica, indiferent de granitele istorice temporare.
Daca in poemul "Viata lumii" acelasi Miron Costin ne lasase sentimentul efemeritatii umane, acum, timpul este privit ca statornicie, romanii ramanand in "aceste parti de pamant", veacuri intregi.
Din aceasta perspectiva gigantica asupra timpului, cronicarul i se adreseaza nu cititorului,contemporan, ci altuia, peste sute de ani: "Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitorule, sa-ti daruiasca dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, candva si mai slobode veacuri, intru care, pe langa alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor"
Explicație: