Răspuns:
As putea sa stau ore intregi privind norii sau felul in care vantul misca frunzele. Sa vad razele de soare cum se oglindesc in apele linistite ale unui lac si dansul gratios al libeluleor.
Am fost un copil crescut in natura si poate ca si de aceea am o fascinatie teribila pentru ea. Cand eram mica, in vacantele de vara pe care le petreceam la Ceahlau cel mai bun prieten al meu era un nuc.
Nucul meu drag era primul pe care il imbratisam cand ajungeam in curte la tanti Maria si primul cu care vorbeam in felul meu.
Stateam ore intregi cocotata in nuc si priveam lumea “de sus”. Imi amintesc ca asta imi dadea o pace si o liniste teribila.
Harjoana cu copiii la parau, pescuitul, culesul ciupercilor, mersul la afine si la cules de alune, toate imi sunt atat de proaspete in minte de parca ar fi fost ieri.
Sunt la fel de legata de mirosul de verde crud dupa ploaie cum sunt legata de oamenii pe care ii iubesc.
De fiecare data cand privesc o raza de soare si imi vad florile inflorind in gradina, stiu si simt cu putere in adancului sufletului meu ca merita sa te nasti chiar si pentru atat. Sa poti sa te bucuri de frumusetile naturii e o binecuvantare!
Iubesc natura!
