Salut!
"Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat şi sună
Oglinzile ritmându-şi-le-n dans,
Şi brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un ameţitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii-
Cristalurile cântecelor grele-
Şi stropi scăpărători de melodii
Ca roua nasc în ierburile mele.
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt."
Nicolae Labiș, Curcubeu
a. un curcubeu - funcția sintactică de subiect (ce/cine e = se află deasupra lumii?), exprimat prin substantiv comun, articulat cu articol nehotărât "un", cazul nominativ;
b. fără furtună - funcția sintactică de circumstanțial de mod (în ce mod vuiesc?), exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția "fără", cazul acuzativ.