Răspuns:Răspuns: Mesajul este o componentă esențială a interpretării unui text literar, și constă în totalitatea ideilor și semnificațiilor pe care le identifică receptorul prin intermediul sensibilitații sale literare și al experienței sale de lectură, din modul in care autorul își exprimă viziunea asupra lumii, valorificând diverse teme și motive artistice.
Mesajul textului liric "În grădină" de Elena Farago este un efect de lectură, rezultat din filtrarea viziunii autorului asupra temei relației omului cu natura ( "stai singură-n grădină" ).
Fiind un text liric predominant descriptiv, cu note reflexive, textul are semnificații care transmit singurătatea simțită de eul liric.
Se poate remarca, pe de o parte, analogia dintre poet -reprezentat prin vocea eului liric- și natură. Acesta pare să preia și să amplifice stările omenești, făcându-le să se risipească în intensitatea naturii ( "O, nu-ți întinde mâna,/ Spre bietul stânjenel!..." ).
Pe de altă parte, semnificațiile textului sunt construite prin medierea limbajului poetic, ca ecou al perceperii realității naturii de către poet. Sensibil și atent la mișcările aproape imperceptibile ale acestuia, poetul le redă artistic sub forma figurilor de stil: epitete ( "bietul stânjenel"), inversiuni ( "plăpândul stânjenel" ), personificări ( "... vraja asta care/Plutește-n tot ce vezi" ), îmbinate cu imaginile artistice: imagini vizuale ( "Și-au înflorit ast-noapte/ Atâția stânjenei..." ), imagini auditive ( "Și dragostea ți-o cânți" ). Semnele de punctuație evidențiază prezența eului liric și eterna comuniune a omului cu natura. În plus, transmiterea mesajului înspre cititor este facilitată de utilizarea monologului ( "Și dragostea ți-o cânți" ) și a descrierii de tip tablou ( "I-atâta primăvară/ În mugurii din tei" ), mod de expunere specific acestui tip de compoziție literară.
Prin urmare, putem afirma că textul "În grădină" de Elena Farago are ca temă comuniunea omului cu natura.
Explicație:
:))))
