Problema relaţiilor internaţionale după cel de-al doilea război
mondial poate fi inclusă în sintagma războiului rece. Conform
viziunii istoricilor această etapă istorică trece printr-o stare conflic-
tuală globală, care ia forma unei păci ratate printr-un război nedec-
larat; de un război între sisteme social- politice, de un război al ner-
vilor, care crează o situaţie în care nu este vorba nici de război, nici
de pace sau de stare de pace prin teroare. Războiul rece constituie
o etapă a sistemului relaţiilor internaţionale.
Războiul rece cunoaşte 4 perioade principale:
Prima perioadă cuprinde ultimii ani de viaţă a lui Stalin şi pînă
la decesul lui în 1953, a doua perioadă –din 1953 pînă în 1969 cînd
începe destinderea, a treia perioadă – destinderea şi manifestarea
ambelor superputeri de aşi normaliza relaţiile şi de a reduce confru-
ntarea; a patra perioadă, se începe al doilea război rece. Procesul
cursei înarmărilor a fost stopat doar datorită viziunii inedite a lui
Gorbaciov. Moscova nu va mai susţine comunismul şi mişcările de
eliberare naţională din lume.
Războiul rece a cuprins planeta mai complet decît celelalte răz-
boaie ale secolului douăzeci, dar şi din punct de vedere cantitativ şi
calitativ.5
Bernard Mannes Baruch, fostul consilier financiar al preşedin-
ţilor Wilson şi Roosevelt, într-un discurs rostit în Columbia (Carolina
de Sud) caracterizează starea relaţiilor internaţionale drept război
rece. Baruch fiind considerat drept inventatorul expresiei, este aju-
tat de ziaristul american Walter Lippmann care a popularizat terme-
nul de “război rece”, iar din 1947 intră în limbajul uzual.
Explicație:
Deşi războiul rece a luat sfîrşit, totuşi mai rămîne o lume pericu-
loasă şi nucleară. Confrunatrea se plasează în planul economic,
concurenţa însemnîd continuarea războiului cu alte mijloace. Au
apărut noi probleme care ameninţă pacea planetei. Creşterea distan-
ţei dintre naţiunile sărace şi cele bogate constituie una din noile
probleme. Din patru locuitori ai lumii, unul trăieşte într-o sărăcie
cumplită, cu mai puţin de un dolar pe zi. Venitul pe cap de locuitor
în peste 80 de ţări este acum mai mic decît cu zece ani în urmă.
Serioase ameninţări reprezintă terorismul, bolile şi migraţia. Acea-
sta constituie un pericol de izbucnire a unui război.
Astăzi nimicirea nucleară nu mai prezintă motiv de îngrijorare.
Puterea militară nu poate fi folosită în soluţionarea conflictelor din interiorul sau între ţările sărace, prost guvernate. Singura soluţie o
constituie îmbunătăţirea administrării în ţările sărace.
În noile condiţii omenirea are de înfruntat problema prevenirii
înrăutăţirii situaţiei din ţările prost guvernate. Soluţionarea acestei
probleme ar îmbunătăţi securitatea lumii.
