Este o zi frumoasa de primavara, cu soare bland, un cer senin si curat ca lacrima.
Pasarile revenite la cuiburi ciripesc vesele.In coltul strazii, floraresele scot din cosuri si si expun primele flori de martie: toporasi gingasi,frezii suave si zambile parfumate.Dan si Mihai se intorc veseli de la scoala.Trecand pe langa batranul parc din cartier, Mihai propune:
-Hai sa ne jucam putin!
Baietii aseaza ghiozdanele langa un tei batran si incing un fotbal cam lung.Timpul a trecut pe nesimtite.Obositi,murdari si cu hainele pline de praf, prietenii pornesc spre casa.
Intrat pe usa, Mihai saluta, apoi spune:
-In drum spre casa am intalnit-o pe bunica.M-a rugat sa o ajut la cumparaturi.
Tocmai atunci intra bunica. Isi saruta nepotul cu dragoste.
-Ce dor mi-a fost de voi.Nu v-am vazut de o saptamana.
Mama se uita mustrator la baiatul care intra in pamant de rusine.
Atunci Mihai a inteles ca ''minciuna are picioare scurte''
