Răspuns :
Evenimente care au impresionat epoca moderna
Epoca modernă,deosebit de importantă prin realizările ei îşi are începuturile în secolul al XVII-lea şi durează până către sfârşitul secolului XIX. Epoca modernă, ca epocă distinctă cultural, a fost impusa istoric în principal, de profundele mutatii.
pe care le-a cunoscut una dintre componentele de bază ale culturii, ştiinţa. Încă din secolul XVII,datorită unui impresionant proces de cuceriri şi transformări fundamentale în mai multe ramuri ale ştiinţei, s-a declanşat o adevărată revoluţie ştiinţifică, a doua în istoria umanităţii. Această a douarevoluţie a transformat întreaga structură a ştiinţei, a cunoaşterii ştiinţifice in general, ametodologiei si a idealului explicativ al ştiinţelor particulare, dar a şi redimensionat statutul ştiinţeiîn ansamblul culturii. Toate acestea au determinat remodelarea raporturilor ştiinţei cu filosofia, cureligia, cu arta şi au influenţat condiţia omului în lume. Noua ştiinţă, impunându-se, reuşeşte,împreună cu tehnica, să creeze pentru om noi repere valorice, să dea noi rezonanţe omului întendinţa lui permanentă de a-şi ameliora condiţiile de existenţă. Această a doua revoluţie ştiinţifică n-a fost un fenomen spontan, discontinuu. Ea îşi are originile înnoutăţile apărute în conştiinţa şi ştiinţa Renaşterii prin realizarea de excepţie excepţie a luiCopernic (teoria heliocentrică), prin noua concepţie anatomică a lui Vesalius, prin criticaconcepţiei aristotelice despre structura şi funcţionarea universului.
Epoca modernă,deosebit de importantă prin realizările ei îşi are începuturile în secolul al XVII-lea şi durează până către sfârşitul secolului XIX. Epoca modernă, ca epocă distinctă cultural, a fost impusa istoric în principal, de profundele mutatii.
pe care le-a cunoscut una dintre componentele de bază ale culturii, ştiinţa. Încă din secolul XVII,datorită unui impresionant proces de cuceriri şi transformări fundamentale în mai multe ramuri ale ştiinţei, s-a declanşat o adevărată revoluţie ştiinţifică, a doua în istoria umanităţii. Această a douarevoluţie a transformat întreaga structură a ştiinţei, a cunoaşterii ştiinţifice in general, ametodologiei si a idealului explicativ al ştiinţelor particulare, dar a şi redimensionat statutul ştiinţeiîn ansamblul culturii. Toate acestea au determinat remodelarea raporturilor ştiinţei cu filosofia, cureligia, cu arta şi au influenţat condiţia omului în lume. Noua ştiinţă, impunându-se, reuşeşte,împreună cu tehnica, să creeze pentru om noi repere valorice, să dea noi rezonanţe omului întendinţa lui permanentă de a-şi ameliora condiţiile de existenţă. Această a doua revoluţie ştiinţifică n-a fost un fenomen spontan, discontinuu. Ea îşi are originile înnoutăţile apărute în conştiinţa şi ştiinţa Renaşterii prin realizarea de excepţie excepţie a luiCopernic (teoria heliocentrică), prin noua concepţie anatomică a lui Vesalius, prin criticaconcepţiei aristotelice despre structura şi funcţionarea universului.